Selectează limba: en ro

Recomandate

Escorta care îți ia controlul… și respirația (Partea a doua – A doua întâlnire)

Escorta care îți ia controlul… și respirația (Partea a doua – A doua întâlnire)

Au trecut exact șapte zile. Am transferat dublu față de prima oară, fără să mai scriu nimic. Răspunsul ei a venit după doar două minute:

„Aceeași cameră, 21:30. Intră gol, în genunchi, cu mâinile la spate. Adu-ți centura de la costum. Astăzi o să respiri doar când îți permit eu.”

Când am intrat în camera 1423, Irina stătea deja pe marginea patului. De data asta purta un body negru din latex care îi scotea în evidență fiecare curbă, cizme cu toc ascuțit și mănuși lungi până la cot. În mână ținea centura mea de piele, rulată.

„Bine ai venit înapoi, sclavule,” a spus ea cu voce joasă, aproape dulce. „Îngenunchează.”

M-am lăsat imediat în genunchi. Ea s-a ridicat, a venit în spatele meu și mi-a legat mâinile la spate cu centura, strâns, fără milă. Apoi s-a așezat din nou pe pat și mi-a făcut semn să mă apropii în genunchi.

„Astăzi o să-ți iau respirația mai serios. O să simți ce înseamnă să depinzi complet de mine pentru aer… și pentru orgasm.”

  • M-a tras de păr și mi-a băgat capul între picioarele ei. Pizda îi era deja udă și fierbinte. Am început să ling cu disperare. Ea gemea încet, rotindu-și șoldurile pe fața mea.

După câteva minute m-a împins pe spate, direct pe covor. S-a urcat deasupra mea, cu genunchii de o parte și de alta a capului meu. Mi-a pus o mână pe gât și a început să strângă încet, în timp ce cu cealaltă mână îmi masturba cocoșul deja tare.

„Respiră… acum.”

Am tras aer. Imediat a strâns mai tare. Plămânii mi s-au golit. Am simțit cum capul mi se umple de căldură, cum vederea mi se încețoșează. Exact când începeam să mă zbat, a slăbit strânsoarea doar pentru o secundă, lăsându-mă să trag o gură disperată de aer, apoi a strâns din nou.

În tot acest timp mă masturba lent, chinuitor.

„Te rog… Doamnă…” am reușit să șoptesc între două respirații.

„Taci.”

S-a ridicat, și-a scos body-ul și s-a așezat direct pe fața mea, sufocându-mă complet cu pizda ei udă. Mi-a prins capul cu coapsele și a început să se frece violent pe gura și nasul meu. Nu mai puteam respira deloc. Limba mea lucra frenetic, încercând să o mulțumească în timp ce plămânii îmi ardeau.

Când simțea că sunt aproape de leșin, se ridica puțin, îmi dădea două secunde de aer, apoi se lăsa din nou, mai tare.

„Ești al meu acum,” șoptea ea. „Fiecare gură de aer o primești doar pentru că eu vreau.”

După ce m-a adus de mai multe ori la limita inconștienței, s-a dat jos, m-a întors pe burtă și mi-a ridicat șoldurile. A uns un dildo mare cu lubrifiant și l-a băgat încet în fundul meu, până la capăt. Apoi m-a întors pe spate din nou.

S-a urcat pe mine și a luat cocoșul meu în ea, adânc, strâns. A început să mă călărească lent, controlat.

„Acum o să te fac să vii… dar o să-ți țin respirația tot timpul.”

Mâinile ei s-au închis din nou în jurul gâtului meu. De data asta strângea mai tare, mai hotărât. Mă călărea din ce în ce mai repede, lovindu-se adânc, în timp ce eu mă zbăteam sub ea, fără aer.

Vederea mi se întuneca. Plăcerea era copleșitoare. Simțeam cum orgasmul se apropie ca un val uriaș, dar fără oxigen.

„Vino acum,” a ordonat ea cu voce răgușită, strângând și mai tare. „Vino în timp ce îți iau ultima gură de aer.”

Am explodat violent. Corpul mi s-a arcuit, jeturi lungi și puternice umplând-o în timp ce ea continua să mă călărească fără milă. Capul mi se învârtea, aproape leșinat. Exact în momentul culminant, a slăbit strânsoarea.

Am tras aerul cu un sunet răgușit, animalic, în timp ce orgasmul încă mă zguduia.

Irina s-a aplecat peste mine, mi-a mușcat puternic de gât și a șoptit la urechea mea:

„Data viitoare o să folosesc o pungă de plastic peste cap… și o să te las să vii doar când o să fii aproape de leșin. O să plătești triplu. Și o să-mi mulțumești pentru fiecare secundă în care te las să respiri.”

S-a ridicat elegant, și-a pus rochia la loc și m-a lăsat legat pe podea, respirând greu, cu corpul tremurând și mintea complet goală.

Înainte să iasă pe ușă, s-a întors și a spus cu un zâmbet rece:

„Poți să pleci când reușești să te ridici. Data viitoare… o să-ți iau și mai mult decât respirația.”

Recomandate